Cum putem deveni mai fericiţi şi mai sănătoşi în acelaşi timp?

Când vine vorba de menţinerea sănătăţii, atât studiile realizate asupra fizicului, cât şi cele ce analizează mintalul sugerează că relaţiile rezistente sunt cel puţin la fel de importante precum evitarea fumatului şi a obezităţii. Dar oare cum se transformă susţinerea socială în beneficii fizice precum presiunea arterială scăzută, menţinerea unei siluete sănătoase etc?

Un nou studiu sugerează că legătura aceasta depinde de nervul pneumogastric sau vag care conectează contactul social de emoţiile pozitive ce reies din aceste interacţiuni. 

• Finlanda vrea excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU
• Schimbări majore pe Instagram pentru cei sub 18 ani

În studiul coordonat de Barbara Fredrickson, profesor de psihologie de la Universitatea din Carolina de Nord, au fost recrutaţi 65 de membrii ai facultăţii, atât studenţi cât şi indivizi ce făceau parte din personal. Aproape jumătate dintre participanţi au fost aleşi pentru a lua parte, săptămânal, timp de o lună, la un curs de meditaţie Metta, care presupune concentrarea asupra gândurilor calde şi pline de compasiune îndreptate atât spre sine cât şi spre alţii. 

La curs, participanţii au fost instruiţi să stea şi să îndrepte gânduri bune spre alţii, mai întâi,  contemplând propriile probleme şi apoi pe ale altora. Indivizii au fost învăţaţi să repete în gând fraze precum „Fie ca tu să te simţi în siguranţă, fie ca tu să te simţi fericit, fie ca tu să fii sănătos, fie ca tu să ai o viaţă lipsită de probleme”. de asemenea, ei au fost sfătuiţi să se concentreze asupra acestor gânduri şi în situaţii stresante. 

Restul subiecţilor, care nu au făcut parte din grupul ce practica meditaţia, au fost puşi pe o listă de aşteptare pentru un viitor curs. Timp de 61 de zile, toţi participanţii au notat cât timp petreceau zilnic făcând meditaţie sau spunând rugăciuni, înregistrând totodată experienţele în care apăreau emoţii pozitive sau negative. De asemenea, ei au fost testaţi înainte de începerea cursului şi apoi după terminarea lui, măsurându-li-se variabilitatea ritmului cardiac care indică cât de „tonifiat” sau receptiv este nervul pneumogastric. 

Nervul pneumogastric reglează modul în care se schimbă gradul de eficienţă a ritmului cardiac în funcţie de respiraţie şi , în general, cu cât  tonul este mai crescut, cu atât şi variabilitatea ritmului inimii este mai mare, iar riscul de apariţie a bolilor cardiace este mai scăzut. De asemenea, este posibil ca el să joace un rol în reglarea glucozei şi a răspunsului imunitar. 

În plus, nervul pneumogastric este intim legat de modul în care noi relaţionăm unul cu altul. Mai exact, el se leagă direct de nervi care ne reglează urechile pentru vorbirea umană, care coordonează contactul cu ochii şi reglează expresiile emoţionale. Totodată, nervul pneumogastric influenţează eliberarea oxitocinei, un hormon care este important în crearea legăturilor sociale. Studiile au demonstrat că tonul vagal este asociat cu o mai mare apropiere de alţii şi cu un comportament mai altruist. 

În studiu,  cei care au luat parte la cursul de meditaţii au experimentat o creştere a emoţiilor pozitive precum fericirea, amuzamentul, interesul şi speranţa. De asemenea, aceste schimbări emoţionale şi psihologice au fost corelate atât cu un sentiment puternic de apropiere de ceilalţi, cât şi cu o îmbunătăţire a funcţiilor vegale. 

„Cea mai bună veste este aceea că am reuşit să schimbăm ceva fizic la oameni prin creşterea emoţiilor pozitive experimentate de-a lungul zilei. Acest lucru ne ajută să înţelegem cum emoţiile şi experienţele sociale ne afectează sănătatea fizică”, a declarat Barbara Fredrickson. 

Totuşi, specialiştii au constatat că meditaţia nu a dus întotdeauna la un ton vagal mai bun. Această schimbare s-a întâlnit doar la oamenii care odată cu meditaţia au devenit mai fericiţi şi mai sociabili. 

Sursa: Time